În prima parte a anului 2019, împreună cu experți OMS de la Copenhaga și București, am derulat o analiză/evaluare a serviciilor de sănătate a reproducerii și sexualității, a mamei, nou-născutului, copilului și adolescentului în România, în contextul acoperirii universale cu servicii de sănătate – unul dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă asumate și de România. rnRaportul final este disponibil aici: https://www.who.int/europe/publications/i/item/9789289054720.

În perioada septembrie 2019 – februarie 2020 am derulat o cercetare formativă care a analizat cauzele ratei excesive a nașterilor finalizate prin operație cezariană în România, împreună cu cercetători din România și cu experți ai Organizației Mondiale a Sănătății de la Copenhaga și București. Cercetarea a combinat analiza datelor privind nașterile prin cezariană în spitalele din România cu un studiu calitativ, bazat pe îndrumarul OMS “Optimising the use of caesarean section: a generic formative research protocol” . Raportul final al studiului a fost predat Biroului OMS din România și Ministerului Sănătății.

Implementat în perioada 2019-2022, proiectul a pornit de la ipoteza CDC potrivit căreia, prin îmbunătățirea comunicării interpersonale între furnizorii de servicii de sănătate și populație se poate ajunge la creșterea acoperirii vaccinale. Intervenția a fost realizată în 4 județe (Brașov, Vrancea, Mureș și Neamț) și a inclus cursuri având la bază perspectiva și practicile interviului motivațional. 354 de profesioniști din asistența medicală primară, din neonatologie, dar și cei din asistența medicală comunitară au beneficiat de aceste instruiri. În plus, a fost testat și un model de mentorat pentru absolvenții cursului care au dorit sprijin în implementarea noilor practici.

Inițial prevăzut a se derula în perioada decembrie 2019 - iunie 2022 (proiectul a fost o continuare firească a proiectului finanțat de UNICEF în care au fost elaborate “Ghidul de vaccinare ROR în asistența medicală primară” și “Ghidul de mobilizare la vaccinarea ROR în asistența medicală primară”, când medicii de familie au identificat și deficiențe în mobilizarea la vaccinare/ comunicarea deficitară cu părinții/îngrijitorii copiilor, mai ales în zonele rurale îndepărtate/vulnerabile. Noul proiect a pilotat instrumente de lucru adaptate la contextul românesc, din pachetul de curs dezvoltat de UNICEF la nivel global intitulat “Comunicarea interpersonală pentru vaccinare”. Datorită pandemiei COVID-19, proiectul a fost extins cu 12 luni, fiind finalizat în iunie 2021, după instruirea, atât în utilizarea celor două ghiduri privind vaccinarea ROR, cât și în comunicare interpersonală, a peste 300 de profesioniști din asistența medicală primară din județele Timiș și Călărași.

Derulat în perioada iunie-decembrie 2019, proiectul și-a propus să contribuie la răspunsul împotriva epidemiei de rujeolă din România, care numărase aproximativ 18,000 de cazuri de rujeolă și peste 60 de decese de la debutul din 2016. În cadrul proiectului au fost elaborate împreună cu experți de la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile/Institutul Național de Sănătate Publică și cu medici de familie din Grupul de vaccinologie al Societății Naționale de Medicină de Familie, două documente de referință: „Ghidul de vaccinare ROR în asistența medicală primară”, adresat medicilor de familie, precum și “Ghidul de mobilizare la vaccinarea ROR în asistența medicală primară”, adresat profesioniștilor din prima linie (medici de familie, asistenți medicali din asistența medicală primară, asistenți medicali comunitari sau mediatori sanitari). Ministerul Sănătății a revizuit și emis prin Ordin de ministru Ghidul de vaccinare ROR în anul 2022.